De data asta nu e vorba despre rețete. Change rarely has one.

Am găsit poza asta într-un folder și mi-am adus aminte că a bucurat pe cineva, la un moment dat. Deși torturile au prostul obicei să nu mai fie fotogenice taman când ai cea mai mare nevoie, și nici protagonistul pozei n-a făcut excepție. Ca să scăpăm de subiectul ăsta, nu e decât un tort cu făină integrală și nuci, topped off cu cremă de brânză, smochine și miere. Da, și cu praf de copt. Deci gata in 45 de minute, cu tot cu stat la cuptor.

Ce voiam de fapt să spun e că a venit toamna, dacă mai avea cineva nevoie de-un update. Și nimic nu strigă ”schimbare” mai mult ca toamna (și primăvara, for that matter, dar nu despre ea vorbim acum). Cred ca am fost cu toții cel puțin marcați de începerea școlii, altfel nu știu să-mi explic mica emoție care trepidează peste tot la sfârșit de septembrie/început de octombrie.

În ceea ce mă privește, zic că nu mă omor prea tare după schimbări. Dar le apreciez întotdeauna după, și-ncerc să mă resetez, ca data viitoare să fiu una cu schimbarea. Nu prea iese, dar sunt perseverentă. Ce voiam de fapt și de drept să zic, e că mi-ar plăcea foarte tare toamna, dacă n-ar fi anotimpul ăla care vine înainte de iarnă. Dac-am putea să rezolvăm ceva în acest sens, that would be awesome.

Sincerely,

Cineva născut în luna mai